Motivatie, nevoi, senzatie

De foarte multe ori cel care decide pentru voi ce cursuri, trainguri, programe de dezvoltaresa urmati este o persoana angajata expres pentru a aface acest lucru si a carei motivatie este total diferita de a voastra si a celor care vor urma acel curs. In afara de asta asupra acestei persoane exista foarte multa presiune din exterior, din partea top managementului, a colegilor sau chiar a superiorului direct – ca asta se cere si astea sunt tendintele pietii.

Si intrand in acest ciclu in care programele de dezvoltare personala din interiorul unei companii vor fi supuse multor presiuni ajung ca dintr-un instrument esential sa devina o corvoada plictisitoare si care ii demotiveaza incet-incet pe toti sa invete, se se perfectioneze, sa se simta utili.

Un mic, mic,mic sfat: NU RENUNTATI LA VOI!

Asa ca am sa descriu inca o data ce sta la baza motivatiei noastre ca fiinta sociala.

Avem nevoi fizice (biologice si de miscare), mentale (sa invatam ceva nou), psihologice (stima de sine), emotionale (de atingere si recunoastere umana), de structurare a timpului( organizare spatio-temporala), estetice (nevoia de frumusete), autodezvoltare si nu in ultimul rand transcedentale (spirituale).

In functie de acestea exista si un grad de intensitate pe care ni-l dorim in satisfacerea nevoii - energia care porneste motorul (motivatia). Unora le place masajul cu ulei (nevoia de senzatie usoara) altii prefer masajul Tai (nevoia de senzatie profunda) si asta e doar un exemplu banal pentru o singura nevoie.

Oamenii pot avea nevoie sa invete sa ofere si sa primeasca feed-back pozitiv pentru o munca bine facuta, in loc sa primeasca si sa ofere feed-back negativ pentru o munca facuta prost pentru ca asa zice seful ( da-i un picior in fund sa il trezesti!!).

Suntem diferiti si avem nevoi diferite: in timp ce tu poti obtine cea mai mare satisfactie fiind laudat de un superior pe care il respecti, eu poate prefer sa obtin satisfactie si implinirea unei nevoi psihologice sub forma unei cresteri salariale sau a unei vacante mai lungi.

Si aici apar “jocurile”.

Cand se examineaza structurarea timpului intalnirilor de lucru, uneori reiese ca aceste sedintele constau mai mult in pierderea timpului, cu putina activitate. Pentru ca s-a intrat in “joc” acestea reprezinta probabil cea mai mare pierdere de timp si de resurse umane in organizatii.

Oamenii recurg deseori la jocuri in organizatii cand sunt plictisiti, nerecunoscuti sau insuficient provocati – deci demotivati.

In consecinta- mergeti la cursuri si incercati sa vedeti ce puteti lua bun de acolo si poate o sa intelegeti motivatia celui care va trimite acolo si nu renuntati la dezvoltarea voastra sau daca nu vi se ofera nimic bun nu mai asteptati ajutor.

Cautati voi insiva sa va dezvoltati in directia in care simtiti ca aveti un gol si nu-i judecati pe ceilalti ca vor altceva pentru a se simti bine :) .

Succes!