M-am trezit cu aceasta intrebare la un Workshop despre "Introvertul si motivarea lui " si mai precis in momentul in care am stabilit cu exactitate cele 2 moduri de gandire si de perceptie si cum se combina ele cu Introversia si Extroversia.
In principiu exista credinta generala ca aproape toti suntem extroverti si doar geniile neintelese sunt introverti antisociali si trebuie convertiti!!!!
Gresit, gresit,gresit!
Stiu cat e de greu de acceptat ca suntem diferiti si de aceea azi gandesc cu voce tare. Cel mai important aspect in a motiva pe cei din jurul este sa fii deja tu motivat, sa fii deja tu pe scara lui Maslow acolo sus in varf ( hi,hi,hi), sa stii cine esti si sa nu incerci sa ii schimbi pe ceilalti ''dupa chipul si asemanarea ta".
Ca sa nu ma lungesc cu vorba va dau un singur exemplu :
Un extrovert logic va intra instantaneu in conflict cu privire la valori cu un introvert intuitiv si va incerca din rasputeri sa il convinga ca nu face nimic bine, ca viata lui ar trebui traita altfel si ca el are dreptate...in tot acest timp in mintea introvertului se invart rotitele si incepe sa se analizeze, incepe sa isi utilizeze talentele interioare pentru a-l intelege pe cel din fata lui. Extrovertul insa nu se lasa batut si incepe sa il preseze pe celalalt sa ii adopte regulile, valorile , modul de gandire, incepe sa le spuna celorlalti ce proces important conduce el si cum va schimba soarta unui om..... iar in tot acest timp introvertul isi foloseste claritatea perceptiei si incepe sa evite capcanele care ii se intind (sic!) si nu se transforma intr-un fals extrovertit sau in cel mai rau caz ca sa scape de gura lumii va juca un joc in care se preface ca este altfel .
Cu alte cuvinte, un introvert va ramine fidel naturii sale interioare si in anumite momente cheie vitale pentru supravietuirea lui va fi un actor celebru!
Cum ma motivez pe mine? In primul rand accept ca sunt ceea ce sunt ( Myers and Brigs Test) si fac un efort sa accept ca ceilalti sunt diferiti si ca nu le place aceasi mincare iar cel mai fascinant lucru pe care o sa il invat despre mine e ca nu posed adevarul! Si atunci dintr-un ratacit pe calea vietii devin constient de directia mea si din cand in cand , prin intersectii de viata mai schimb impresii cu ceilalti participanti la trafic.
"Cel mai trist si mai elocvent exemplu de ratacire este acela al semidoctilor, care, posedand o suma oarecare de cunostiinte insuficiente, sunt siguri ca poseda adevarul insusi. - parintele Arsenie Boca "
Va doresc sa va descoperiti si sa va acceptati motivatiile interioare ( visele acela copilaresti) si daca iti place sa rezolvi lucrurile in timp nu-i mai lasa pe altii sa te zoreasca, nu mai urmari recompensa ci placerea activitatii de dragul ei.
Succes!
